|
|||
|
1. Bolile infecto-contagioase 1.1 - Gripa 1.2 - Guturaiul 1.3 - Adenovirozele Bolile contagioase sunt produse de un microorganism patogen (microb, virus, ciupercă) pătruns în organism, pe care corpul nu reuşeşte să-l distrugă la poarta de intrare. Bolnavul este contagios în prima parte a bolii şi poate răspândi boala fie direct, fie prin intermediul obiectelor pe care le atinge. Gripa şi guturaiul, dar şi bolile contagioase ale copilăriei (varicelă, rubeolă, rujeolă, parotidită epidemică) sunt cele mai frecvente din categoria bolilor infecţioase. 1.1. Gripa Boală acută contagioasă cu durată de şapte-zece zile, caracterizată prin febră şi simptome ale aparatului respirator - tuse, strănut, coriză. Este produsă de virusul gripal, care îşi modifică foarte rapid tulpina. Poate fi periculoasă la copii şi bătrâni, persoane cu imunitate scăzută. Debutul bolii este brusc, cu febră, frisoane, dureri de cap. Semnele bolii durează două-şase zile, iar în acest timp bolnavul este obosit, are dureri mari de cap, dureri musculare, febră mare. Gripa se poate complica cu infecţii microbiene ale plămânului - pneumonii, bronho-pneumonii, dacă nu este tratată la timp. Se recomandă repausul la pat, regimul alimentar bogat în vitamine, combaterea febrei, a tusei şi a durerilor musculare. Fitoterapie Ca tratament complementar, pe lângă medicaţia prescrisă de doctor, se pot folosi cu succes o serie de plante medicinale. Ceai de flori de soc - are acţiune sudoripară şi combate febra. Se beau 3 căni pe zi, dintr-o infuzie cu 2 linguriţe de plantă la o cană de apă. Infuzie de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă. Pentru un ceai mai concentrat se măreşte cantitatea de plantă şi perioada de infuzare. Decoct de coajă de salvie - acţionează împotriva durerilor musculare. Decoctul se obţine din două linguri de coajă de salvie pentru o cană cu apă şi se administrează câte trei linguri pe zi, îndulcit cu miere de albine sau zahăr. Ceai de ghinţură - combate rapid şi eficient febra. Planta (o linguriţă) se fierbe timp de 15 minute în o jumătate de litru de apă. Se bea înainte de masă, îndulcit cu miere. Infuzia de busuioc - are acţiune sudoripară şi calmantă şi se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită. Scorţişoara şi cuişoarele - au o puternică acţiune antivirotică. Se face o infuzie combinată cu o linguriţă din cele două plante pisate mărunt la o cană cu apă. Apiterapie Mierea de albine şi propolisul au o activitate antimicrobiană recunoscută de sute de ani. Ambele au rol biostimulator şi o compoziţie impresionantă de microelemente - fier, zinc, cupru, calciu. Tinctura de propolis 20 la sută poate fi folosită cu succes datorită acţiunii sale antivirotice. Înainte cu o oră de masa principală se iau 20 de picături de tinctură într-un pahar cu apă sau suc de fructe. Masaj Se face masaj cu oţet de mere diluat (cinci linguri la 500 ml de apă) la nivelul tălpilor şi al încheieturilor mâinii. Remediul are efect împotriva durerilor musculare şi a febrei. Masaţi uşor, cu vârful degetelor, gâtul şi umerii, insistând asupra punctelor unde simţiţi că muşchii sunt încordaţi. Puteţi folosi câteva picături de ulei de lavandă. Inspiraţi apoi uşor, aspirând parfumul rămas pe vârful degetelor. Băi Băi locale - la nivelul picioarelor, cu apă fierbinte în care se dizolvă sare de bucărărie. Băi generale cu făină de muştar negru - 250 g de făină de muştar se pun într-un săculeţ care se agită în apa de baie, aflată la o temperatură de 38 de grade Celsius. Aromoterapia Se pot folosi o serie de uleiuri volatile pentru inhalaţii şi masaje locale. Uleiul de maghiran - are proprietăţi antispastice, iar cel din muguri de pin, proprietăţi emoliente. Eucaliptul - care intră în compoziţia multor produse decongestive (picături pentru nas, drajeuri) - este un remediu ideal pentru răceli, gripe, sinuzite şi bronşite. Ardeţi câteva picături de ulei de eucalipt într-un recipient special sau adăugaţi câteva picături în apa din cadă, înainte de baie. Uleiul de lămâie - datorită proprietăţilor lui antiseptice, are efecte în manifestările virozelor respiratorii. Puteţi face masaj cu ulei de lămâie în zona sternului sau folosiţi-l la inhalaţii, în combinaţie cu ulei de ceai verde. Aceleaşi indicaţii sunt valabile pentru uleiul de bergamotă, şi el cu proprietăţi antiseptice. Mai puteţi face gargară cu o soluţie obţinută din uleiuri de lavandă şi muşeţel (amestecaţi 2-3 picături de ulei cu 1 linguriţă de alcool dublu rafinat şi cu o ceşcută de apă caldă).
1.2. Guturaiul Boală acută, infecţioasă şi contagioasă a căilor respiratorii, caracterizată prin rinoree şi simptome generale uşoare: febră, indispoziţie generală de câteva zile. Debutul se caracterizează cu o ridicare a temperaturii până la 38 de grade, senzaţie de uscăciune a mucoasei nazale, strănuturi, nas înfundat. Apoi apar o rinoree abundentă, cefaleea, indispoziţia. Boala se poate complica cu sinuzită, bronşită, laringită. Este indicat repausul la pat pentru 2-3 zile şi evitarea aglomeraţiilor. Regimul alimentar trebuie să fie bogat în lichide, vitamine, dulciuri şi făinoase. Fitoterapie Ceai de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă. Infuzie de flori de soc - se beau 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă. Inhalaţii Infuzia de fructe de ienupăr - din două linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se pune lichidul fierbinte într-un vas adânc, se acoperă capul cu un prosop şi se aspiră aburii fierbinţi. Inhalaţii cu apă fierbinte şi sare - se face un amestec concentrat, apoi se acoperă capul cu un prosop şi se inhalează vaporii de apă sărată, timp de 5-7 minute. Presopunctură Se stimulează cu degetul arătător sau cu cel mare, în sensul acelor de ceasornic, în câte trei şedinţe pe zi, punctele de sensibilitate pentru guturai. Se masează profund, până la înroşire, timp de 5-10 minute, următoarele puncte: Fundul Văii - IG 4 - se află la intersecţia oaselor degetului arătător cu degetul mare. Întâlnirea miresmelor se află la baza orificiilor nazale Mlaştina vânturilor se află pe ceafă, pe linia ce trece pe sub lobul urechii. Aromoterapie Uleiul de mentă - are efect calmant al mucoasei nazale. Se frecţionează uşor, cu degetele înmuiate în ulei de mentă, zona narină şi fruntea.
1.3. Adenoviroze Sunt infecţii larg răspândite, cauzate de un grup de virusuri numite adenovirusuri care provoacă rinite, faringite, pneumonii, adenite, meningite. De cele mai multe ori sunt însoţite de febră ridicată şi stare generală proastă. Pot da complicaţii grave, dacă nu sunt tratate la timp, datorită inflamării glandelor adenoidale. Tratamentul naturist este doar un adjutant al tratamentul medicamentos. Fitoterapie Infuzia de muşeţel - are acţiune calmantă şi decongestivă. Se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă şi se pot bea două-trei căni pe zi. Se poate face şi gargară, într-o concentraţie mai ridicată. Infuzia de scorţişoară şi cuişoare - cu o puternică acţiune antivirotică. Infuzia de prepară dintr-o linguriţă din fiecare substanţă, măcinată fin, la o cană de apă fiartă. Inhalaţii Într-un vas cu apă fierbinte se pune câte o linguriţă de chimen, una de busuioc şi un mănunchi de flori de tei. Se acoperă capul cu un prosop şi se inhalează vaporii fierbinţi. Apiterapie Tinctura de propolis, 20 la sută, este folosită datorită acţiunii sale antivirotice. Se beau 20 de picături diluate într-un pahar cu apă, de trei ori pe zi.
|
|||
| © cartea.info, 2004 |
