Inapoi Tehnici de scriere, traducere şi editare
de Vlad T. Popescu
Inainte


7. Drepturile de autor


Dincolo de raporturile morale şi culturale care se stabilesc între autor şi editor, publicarea operei autorului implică şi formalitatea încheierii unui contract de editare, prin care sunt stabilite o serie de detalii financiare şi editoriale legate de cedarea dreptului de autor.

Negocierea contractului este purtată parţial sau integral de către editor. Dacă poziţia lui în editură nu este la nivel de management, atunci el stabileşte detaliile contractului, îl pregăteşte în formă scrisă şi participă la negocierea finală între autor şi directorul editurii. Editorul, chiar aflat în această poziţie ceva mai modestă, tot păstrează un ascendent asupra autorului – el poate să spună „Nu!“ şi să spulbere orice speranţă a acestuia.

Am ataşat un model de contract de editare, perfectibil şi el, dar funcţional, ca şi câteva comentarii la cele mai importante articole din legea care stabileşte cadrul juridic în acest domeniu.

Principalele elemente de negociat sunt:

durata contractului. El nu poate fi încheiat pe termen nelimitat, aşa cum nu poate fi încheiat şi pentru toate lucrările pe care le va scrie din acel moment înainte autorul. Durata optimă, favorabilă şi autorului care, eventual nemulţumit de modul în care a fost publicat şi promovat, se poate muta la o altă editura înainte ca opera lui să „dateze“, dar acceptabilă şi pentru editor, care, în cazul unui succes, poate vinde tiraje suplimentare, ediţii noi, eventual revăzute şi adăugite, este de 5 ani. Se poate negocia între 3 şi 7 ani fără mari probleme. În afara acestor valori, fie autorul, fie editorul, pot avea dificultăţi.

teritoriul şi limba pentru care se cedează drepturile. Specificaţia corectă este „în limba română, fără a limita teritoriul pe care opera va fi distribuită“, pentru a permite vânzarea şi în alte ţări, acolo unde se află cititori de limba română.

termenul de apariţie al primei ediţii. Contractul este încheiat, de multe ori, când opera există, dar nu se află în formă finală. Autorul mai are de lucrat, eventual de acceptat şi realizat modificările solicitate de editor. Toată lumea este interesată însă de momentul apariţiei în librării a cărţii. Normal este să se stabilească un termen de cel puţin 9 luni de la predarea manuscrisului în forma finală. Autorul o să fie nemulţumit, iar autorul cu experienţă în presă va fi chiar uimit, doar el scrie azi şi mâine este publicat la revista lui. „Naşterea“ unei cărţi durează cel puţin 9 luni, asta este viaţa. O editură nu publică o singură carte, ea trebuie să aştepte la rând, trebuie pregătită editorial şi tehnic, trebuie promovată. Explică-i autorului că graba strică treaba!

cedarea drepturilor patrimoniale implică o remuneraţie pentru autor. În mod corect, ea trebuie să fie proporţională cu succesul comercial al cărţii, nu cu succesul la critică, sau cu „valoarea literară“ a operei. Acest lucru este greu de explicat mai ales debutanţilor, sau veleitarilor, oare de ce ajungi să semnezi un cintract cu aceştia? În plus, mai ales până când capeţi experienţă, nu te lăsa amăgit de afirmaţii de genul „eu asigur vânzarea a 1000 de exemplare“, sau „din titlul anterior editura a tras trei tiraje succesive, care s-au vândut peste noapte“. Nu există certitudine pe piaţa cărţii. Şi cea mai bună carte poate fi un eşec comercial. Autorul, dacă îşi primeşte banii înainte de publicare, sau în momentul publicării, este posibil să dispară, să nu mai fie interesat de promovarea cărţii sale. De aceea, cea mai bună variantă este aceea a drepturilor sub forma unui procent din valoarea tirajului vândut. Atenţie, preţul de vânzare se calculează scăzând din preţul de raft timbrul literar.


Copyright, sau ficţiunea proprietăţii...


Orice discuţie despre dezvoltarea noilor tehnologii ajunge, mai devreme sau mai târziu, la problema protecţiei drepturilor de autor. Înca din primele zile ale digitalizării şi circulaţiei prin Reţea a informaţiei, a publicării ei fără mari eforturi şi în cel mai scurt timp, cei care mâncau o pâine din exploatarea copyright-ului au încercat să aplice în aceasta lume nouă concepte stabilite pentru circulaţia informaţiei în strictă legătură cu un obiect fizic, palpabil: o carte, un CD. În lumea veche lucrurile erau clare, o carte (sau alt obiect similar) era greu de realizat, avea în spatele ei o industrie care putea calcula preţul de cost al suportului fizic. Putea fi controlat tirajul, preţul de vânzare.

Lucrurile au luat-o razna o dată cu apariţia copiatorului, a casetofonului. Cu o investiţie oarecare, puteai să obţii un exemplar necontrolat de proprietarul drepturilor de autor.

Cu cât tehnologia a avansat, copyright-ul a devenit o ficţiune, şi-a pierdut contactul cu realitatea. Suntem puşi în situaţia de a înlocui conceptul de protecţie a drepturilor intelectuale din epoca industrială cu conceptul de cooperare intelectuală din epoca informatică.

Adepţii vechii paradigme se zbat încercând să elaboreze sisteme de protecţie cât mai sofisticate, parole, hasp-uri, sisteme de criptare, protecţii la copiere. Funcţionează oare?

Ceva se va întâmpla. Oamenii continuă să facă afaceri, iar în comunitatea aflată în afara legii copyright-ului sunt instituite noi coduri de conduită, noi practici, alt sistem de valori. Chiar dacă tehnologia nu poate să scrie coduri de legi, ea oferă alte metode pentru restaurarea drepturilor intelectuale.

Fundamental este faptul că o idee „o ai“ în exclusivitate atâta timp cât nu o împărtăşeşti nimănui, dar din momentul în care ai divulgat-o ea intră şi în posesia auditoriului, care nu poate fi somat să „o arunce“ aşa cum aruncă un alt obiect şi nici nu-l „sărăceşte“ pe emiţător decât în masura în care o transformă în bani fără acceptul acestuia. Cât timp sistemul de comunicare era de la persoană la persoană, iar distribuţia în masă depindea de acoperirea costurilor de producţie, cum am spus-o, lucrurile erau simple, dar acum ideile pleacă singure la plimbare şi pot fi citite oriunde în lume fără controlul autorului. Cum aş putea fi plătit pentru ideile care îmi părăsesc mintea? Iar dacă nu voi fi plătit, cine poate asigura continuarea eforturilor mele?

O variantă deja încetăţenită este proiectul elaborat în colaborare, fiecare contribuie gratuit cu munca şi imaginaţia sa, toţi beneficiază de produsul final, fie prin utilizarea lui, fie chiar prin vânzarea lui, aşa cum se întâmplă cu Linux-ul.

Dacă în domeniul software-ului funcţionează, cum poate fi aplicată această metodă în literatură şi artă în general? O metodă simplă, dar cu circulaţie redusă în acest moment, este susţinerea artistului şi a accesului la reţea, pentru publicarea pe web a operei, prin publicitate. Site-urile cele mai vizitate, şi asta depinde, nu, de calitatea textelor, imaginilor, melodiilor, vor deveni un loc la fel de bun pentru promovarea unor produse ca şi celelalte medii. Pot fi obţinute venituri suplimentare prin trimiterea contra cost, prin e-mail, a unor materiale către cei care le solicită după principiul „dacă vă place ceea ce aţi primit gratis, contra taxei de abonament primiţi şi mai mult“.


Model de contract de editare:



CONTRACT DE EDITARE Nr. ........ / ....................


Între subsemnaţii:

Editura,


cu sediul în ___________________, tel. ________, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.__________, reprezentată de ______________, numită în continuare Editura, pe de o parte

şi

Dl/Dna..............................................................................................................................,

cu domiciliul în ................................................................................................................,


tel.: ...................................., numit(ă) în continuare Autorul, pe de altă parte,

a intervenit următorul

contract:

Art. 1aObiectul contractului îl constituie lucrarea Autorului, cu titlul/titlul provizoriu:

....................................................................................................................................,

numită în continuare Opera.

1bÎn cazul în care titlul definitiv va fi stabilit ulterior, dreptul de decizie finală îl va avea Editura. Autorul poate protesta împotriva acestui titlu doar în măsura în care este lezat dreptul său de personalitate.

1c Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra Operei şi că nu a întreprins nimic ce ar putea contraveni drepturilor cedate prin prezentul contract. Autorul garantează acelaşi lucru şi în privinţa materialului grafic parte integrantă a manuscrisului, ale cărui drepturi de folosinţă le deţine. Autorul va informa Editura, în măsura în care deţine informaţii relevante, despre toate celelalte ilustraţii şi anexe grafice parte integrantă a manuscrisului, ale căror drepturi de folosinţă le deţine.

1d Autorul este obligat să informeze Editura cu privire la persoanele şi/sau evenimentele descrise în Operă care pot constitui un risc juridic, în măsura în care Opera le lezează imaginea publică şi drepturile personale şi îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului Operei.

Art. 2aAutorul cedează Edituri drepturile de autor

pe durata a .......... ani,

pentru o singură ediţie,

fără restricţii privitoare la locul editării, dreptul unic şi exclusiv de a reproduce, difuza şi comercializa Opera, în orice fel de ediţie, pe teritoriul României şi al altor state, fără a limita numărul de exemplare.

2b Autorul cedează Editurii, pe întreaga perioadă menţionată în Art. 2a, următoarele drepturi unice şi exclusive, în totalitate:

– dreptul de publicare prealabilă şi de retipărire integrală sau parţială a Operei;

– dreptul de traducere în altă limbă;

– dreptul de editare, tipărire şi difuzare a unor ediţii în limba română, publicate în alte ţări în care există sau nu comunităţi româneşti;

– dreptul de publicare sub formă de carte de buzunar, carte de popularizare, ediţie specială, ediţie retipărită, manual şcolar sau ediţie pentru cluburi ale cărţii;

– dreptul de multiplicare pe alte căi, în special prin procedee foto-mecanice sau prin procedee similare;

– dreptul de înregistrare pe diferite dispozitive magnetice şi/sau electronice, în scopul reproducerii prin imagine şi/sau sunet, precum şi dreptul de multiplicare şi difuzare a acestora;

– dreptul de lectură şi/sau înregistrare a Operei sau a fixărilor acesteia de pe/pe orice tip de suport video şi/sauaudio, a transmisiunilor prin difuzoare sau a altor tipuri de transmisiuni;

– dreptul de lectură publică a Operei prin intermediul unor terţi;

– dreptul de prelucrare, editare, multiplicare şi difuzare a Operei în variantă multimedia, pe suporţi specifici, existenţi în prezent sau în viitor.

2c Prelucrarea Operei se va face în directă colaborare cu Autorul şi fără a se opera modificări de natură să pericliteze drepturile intelectuale şi personale ale acestuia.

Art. 3 Editura se obligă să multiplice Opera, să o distribuie şi să îi facă o publicitate corespunzătoare. În toate materialele publicitare referitoare la Operă va apărea, în mod obligatoriu, şi numele Autorului. Prezentarea grafică, coperta, tirajul, preţul de vânzare şi măsurile publicitare vor fi stabilite de către Editură, ţinând seama de specificul Operei şi de condiţiile de piaţă. Editura îşi rezervă dreptul de a modifica preţul, în funcţie de condiţiile concrete de vânzare.

Art. 4 Editura se obligă să tipărească prima ediţie a Operei în cel mult ......... luni de la data predării manuscrisului, cel mai târziu la data de ................................... Orice întârziere datorată unor cauze de forţă majoră va fi adusă la cunoştinţa Autorului.

Art. 5a Autorul va primi următorul onorariu:

– o sumă corespunzătoare unui procent de ....... la sută din valoarea (numarul de exemplare înmulţit cu preţul de distribuţie/exemplar) tirajului comercial (tirajul total fara 100 exemplare, reprezentând protocol şi semnale presă).

5b Plata sumelor datorate Autorului se va face lunar, pe masura vânzării şi a raportului de stoc.

5c Onorariile obţinute din vânzarea dreptului de traducere a Operei în altă limbă vor fi împărţite între Autor şi Editură după cum urmează:

– 75% Editura şi 25% Autorul, dacă respectivul contract a fost încheiat prin efortul Editurii;

25% Editura şi 75% Autorul, dacă respectivul contract a fost încheiat prin efortul Autorului.

5d Toate sumele plătite Autorului vor fi impozitate conform legislaţiei în vigoare (Autorii scutiţi de impozit vor prezenta Editurii, din timp, documentele doveditoare). Sumele rămase vor fi puse la dispoziţia Autorului în forma dorită de acesta (numerar, vărsământ în cont personal etc.).

5e Autorul se obligă să accepte şi să respecte prevederile legale privitoare la regimul impozitării.

5f Exemplarele de autor, exemplarele de semnal, cele de lucru şi cele destinate publicităţii nu intră în calculul onorariului.

5g În cazul contractelor colective, atunci când există doi sau mai mulţi autori, aceştia vor stabili şi vor comunica Editurii, în termen de cel mult 7 zile de la semnarea contractului, modul de împărţire a sumei care li se cuvine. În caz contrar, Editura va împărţi în mod egal suma, între autori.

Art. 6Veniturile realizate din valorificarea drepturilor secundare vor fi împărţite între Autor şi Editură astfel: 25 % Autorul şi 75 % Editura.

Art. 7 Autorul va primi un număr de 14 exemplare din Opera tipărită, cu titlul de exemplare de autor. Autorul poate cumpăra alte exemplare ale Operei (nu mai mult de 1000) direct de la Editură, cu un rabat de 20% faţă de preţul de vânzare.

Art. 8 Autorul se obligă să predea Editurii manuscrisul complet şi multiplicabil listat la imprimantă şi însoţit de dischetă sau dactilografiat, însoţit de toate materialele grafice anexe, cel mai târziu la data de ..................................... . În cazul nerespectării acestui termen, se va acorda un termen suplimentar de ............ luni. În cazul nerespectării termenului suplimentar, Editura este în drept să rezilieze prezentul contract.

Art. 9 La cererea Editurii, Autorul va corecta Opera culeasă şi va acorda viza „bun de tipar“, prin care se vor aproba şi eventualele abateri faţă de manuscris. Copiile trimise Autorului vor fi considerate „bun de tipar“ dacă acesta nu s-a exprimat în legătură cu ele în termen de 30 zile calendaristice. În cazul în care Autorul aduce modificări textului după paginare, cheltuielile suplimentare vor fi suportate de acesta, în cazul în care depăşesc 10% din costul de culegere.

Art. 10Autorul va fi înştiinţat în mod obligatoriu în scris dacă o ediţie a Operei tipărite s-a epuizat şi cartea nu mai poate fi livrată distribuitorilor.

Art. 11 Pentru executarea prezentului contract şi pentru orice comunicări, părţile îşi aleg domiciliile arătate în contract. Părţile se obligă să îşi comunice reciproc orice schimbare a adresei sau a numărului de telefon.

Art. 12 Prezentul contract se completează cu dispoziţiile legii 8/1996.

Art. 13 În caz de litigiu, părţile aleg competenţa Judecătoriei sectorului _, Bucureşti.

Art. 14 Prezentul contract se completează cu dispoziţiile legale în vigoare la data semnării lui.


Încheiat astăzi, ....................................., în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.




EDITURA, AUTORUL,


(întocmit) Director editorial, B.I. seria ........ nr. ................

elib. de ..................................

la data de ..............................

(avizat) Director general, CNP .......................................


.

Comentarii la

LEGEA Nr. 8 din 14 martie 1996

privind dreptul de autor si drepturile conexe

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 60 din 26 martie 1996


ART. 1

(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra oricaror asemenea opere de creatie intelectuala, este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial.

(2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata.

Comentariu: Autorul este unicul deţinător al dreptului de autor şi este protejat prin lege. Lucrarea este protejată încă din momentul scrierii, deci nu poate fi folosită integral sau parţial decât cu asentimentul autorului. Chiar dacă vă este oferit un manuscris cu precizarea că ofertantul este deţinătorul unicului exemplar al operei, dacă nu este şi autor al operei, în ciuda oricăror afirmaţii pe care acesta le poate face, nu aveţi dreptul să editaţi lucrarea cu pricina.


ART. 5

(1) Este opera comuna opera creata de mai multi coautori, in colaborare.

(2) Dreptul de autor asupra operei comune apartine coautorilor acesteia, intre care unul poate fi autorul principal, in conditiile prezentei legi.

(3) In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot exploata opera decit de comun acord. Refuzul consimtamintului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie temeinic justificat.

(4) In cazul in care contributia fiecarui coautor este distincta, aceasta poate fi exploatata separat, cu conditia sa nu se prejudicieze exploatarea operei comune sau drepturile celorlalti coautori.

(5) In cazul utilizarii operei create in colaborare, remuneratia se cuvine coautorilor in proportiile pe care acestia le-au convenit. In lipsa unei conventii, remuneratia se imparte proportional cu partile de contributie ale autorilor sau in mod egal, daca acestea nu se pot stabili.

Comentariu: În cazul în care o să închei un contract pentru o operă colectivă, oricât de bine s-ar înţelege, în aparenţă, autorii, specifică în contract modul în care vor fi împărţite drepturile de autor. Peste un an, poate că nu se vor mai înţelege atât de bine şi vei deveni mediatorul unui conflict pe care nu ţi-l doreşti.


ART. 6

(1) Este opera colectiva opera in care contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.

(2) In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creata.

Comentariu: Produsele multimedia sunt tot mai prezente şi este posibil să fii implicat într-o astfel de editare. Dacă opera apare la sugestia ta, a editorului, specifică acest lucru în contract. Ca şi faptul că este vorba de o operă colectivă. În acest fel, vei controla atât conţinutul, ca text, cât şi design-ul, interfaţa, sunetul, celelalte componente.


ART. 7

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sint:

a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

c) compozitiile muzicale cu sau fara text;

f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

l) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general.

Comentariu: Mai pe scurt, cam tot ceea ce a-i putea edita este subiect al dreptului de autor. În sensul acestui articol, nu poţi alcătui o antologie de texte publicate prin periodice, de unul sau mai mulţi autori, dacă nu ai contract cu fiecare autor în parte. Nu poţi publica notiţele de curs din facultate, chit că sunt scrise de mâna ta. Nu poţi folosi pentru ilustrarea copertei fotografii decupate fără discernământ din reviste. Nu poţi realiza o hartă decât dacă ai drepturile pentru ea, sau dacă o realizezi de unul singur, situaţie şi ea amendată de alte legi.


ART. 8

Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecind de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;

b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.

Comentariu: După 1989, prima mare greşeală făcută de editorii debutanţi a fost preluare unor traduceri fără contactarea traducătorilor. Chiar şi când era vorba de o operă de patrimoniu, un Dumas, de exemplu, drepturile pentru traducere încă erau valabile şi aparţineau traducătorului. Majoritatea proceselor s-au sfârşit rău pentru editori...


ART. 9

Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;

c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

d) mijloacele de plata;

e) stirile si informatiile de presa;

f) simplele fapte si date.

Comentariu: Pentru că totul poate fi interpretabil, preluarea unei idei, chiar şi cu alte cuvinte, chiar dacă va scăpa de sub incidenţa legii, nu va scăpa de oprobiul confraţilor pentru plagiat. Editorul care susţine acest plagiat va fi şi el afectat, deci mare atenţie la operele care ţi se par încă din prima clipă că-ţi aduc aminte de ceva!


ART. 10

Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:

a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cind va fi adusa opera la cunostinta publica;

b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;

c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;

d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;

e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.

Comentariu: Nu este vorba numai de bani! De aceea, opera trebuie însoţită, atât pe copertă, cât şi în toate materialele promoţionale, de numele autorului. Modificările, atunci când sunt necesare, trebuie supuse aprobării autorului. Dacă autorul este un profesionist şi crede în profesionalismul editorului, lucrurile decurg fără incidente majore, iar autorul acceptă şi preia modificările. Este bine ca acestea să apară într-un manuscris purtând viza autorului. Dacă autorul nu este de acord, dar eşti sigur de necesitatea modificărilor, obţine viza acestuia chiar şi prin ameninţarea cu renunţarea la publicarea operei, eventual chiar renunţă la operă, oricât ai investit deja în aceasta, decât să o publici cu modificări făcute fără asentimentul autorului.


ART. 13

Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza:

a) reproducerea integrala sau partiala a operei;

b) difuzarea operei;

c) importul in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe opera, realizate cu consimtamintul autorului;

d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publica de executie sau de prezentare directa a operei;

ART. 14

(2) Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vinzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Comentariu: Deşi articolul conţine mai multe precizări, ai grijă să specifici în contract cel puţin aceste puncte. Ai nevoie de autorizaţia de a reproduce parţial opera pentru eventuale antologii, pentru publicarea de fragmente în presă, pentru a atrage atenţia cititorilor. Ai nevoie de dreptul de a DIFUZA opera, nu numai de a o edita, oricât de ciudat ar fi, faptul că publici opera pentru a o vinde trebuie precizat. Trebuie precizat şi teritoriul pe care vei difuza opera, aşa cum vei descoperi în contractul model. Pentru ficţiune, dreptul de reprezentare scenică, de ecranizare, poate aduce beneficii substanţiale şi nu trebuie uitat. În fond, chiar şi pentru autorii americani, ale căror cărţi apar în tiraje uriaşe, ecranizarea este aceea care aduce cei mai mulţi bani.


ART. 16

Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea, precum si orice alta transformare a operei sale prin care se obtine o opera derivata.

Comentariu: Sunt extrem de rare cazurile în care autorul se luptă pentru un contract de traducere. El ajunge să fie tradus într-o limbă străină doar prin eforturile editorului sau ale agentului. Şi simplul fapt că poate arăta/oferi opera tipărită unui posibil editor străin ţi se datorează, este o bilă albă pentru el că a reuşit să treacă de un filtru editorial, deci nu risipi investiţia în autor şi precizează condiţiile în care poţi intermedia un contract de traducere pentru operă.


ART. 25

(1) Drepturile patrimoniale prevazute la art. 13, 16, 17, 18 si 21 dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.

(2) Persoana care, dupa incetarea protectiei dreptului de autor, aduce la cunostinta publica, in mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata inainte, beneficiaza de protectia echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului.

Durata protectiei acestor drepturi este de 25 de ani incepind din momentul in care a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publica, in mod legal.

ART. 27

(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate in colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor.

ART. 32

Termenele stabilite in prezentul capitol se calculeaza incepind cu data de 1 ianuarie a anului urmator mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publica, dupa caz.

Comentariu: Ai de reţinut o cifră, 70. Cât timp nu au trecut cei 70 de ani de la decesul autorului, chiar dacă nu există moştenitori cunoscuţi, lucrurile sunt delicate. Primesc 10-15 manuscrise pe săptămână, intrate în patrimoniu sunt, probabil, zeci de mii de titluri, deci nu este nevoie să rişti, o să ai, în calitate de editor, o ofertă asemănătoare. Nu trebuie să crezi prea mult nici în varianta anunţului la mica publicitate cu „caut autor sau moştenitori“. Pentru ca totul să fie în regulă, dincolo de anunţ, e nevoie să blochezi toate drepturile cuvenite într-un cont şi tot nu eşti ferit de consecinţe.


ART. 33

(1) Sint permise, fara consimtamintul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:

b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;

(2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si numele autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta plastica sau de arhitectura, si locul unde se gaseste originalul.

Comentariu:„Scurte citate...“ Cândva, baremul era stabilit la 6 pagini dactilo standard. Indiferent cât de întinsă era lucrarea din care se cita, acest barem era considerat suficient pentru necesităţile expuse în lege.


ART. 35

Transformarea unei opere, fara consimtamintul autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri:

a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului;

b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia;

c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii permise de autor.

Comentariu: Situaţia cu care te vei confrunta cel mai des este aceea a parodiei. Eliminarea confuziei este greu de stabilit, dar condiţia trebuie pusă mai ales pentru titlu şi numele personajelor.


ART. 39

(1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.

(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.

(3) Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva.

(4) In cazul cesiunii exclusive, insusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fi expres prevazut in contract.

(5) In cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane.

Comentariu: Păi, te întrebi, ce alte drepturi decât cele patrimoniale ar mai putea ceda autorul? Ar putea ceda drepturile morale! Acest paragraf interzice, practic, munca „negrilor“, şi le oferă o cale de atac celor obligaţi să scrie şi să-şi vadă publicată opera sub o altă semnătură. Atenţie la dreptul autorului de a ceda drepturile în mod neexclusiv! Specifică în contract că este vorba de o cedare exclusivă, altfel te vei trezi cu aceeaşi lucrare publicată la o altă editură, ceea ce îţi va da socotelile peste cap.


ART. 41

(1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise, modalitatile de exploatare, durata si intinderea cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului.

(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovita de nulitate absoluta.

Comentariu: Vezi cum sunt făcute aceste precizări în contractul model.


ART. 43

(1) Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabileste prin acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se calculeaza fie proportional cu incasarile provenite din exploatarea operei, fie in suma fixa sau in orice alt mod.

(2) Cind remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei. Aceasta se va face avind in vedere sumele platite uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si durata exploatarii, precum si alte circumstante ale cazului.

(3) In cazul unei disproportii evidente intre remuneratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau marirea convenabila a remuneratiei.

Comentariu: Sistemul de plată cel mai echitabil este acela al drepturilor proporţionale cu vânzarea lucrării publicate, altfel spus – un procent din valoarea tirajului vândut. Nu ceda presiunilor făcute de autor pentru o plată forfetară, este posibil să nu vinzi nici un exemplar, iar drepturile de autor plătite se vor aduna şi ele la pagubă.


ART. 44

(1) In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create in cadrul unui contract individual de munca, drepturile patrimoniale apartin autorului operei create. Daca o asemenea clauza exista, aceasta urmeaza sa cuprinda termenul pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. In absenta precizarii termenului, acesta este de 3 ani de la data predarii operei.

(2) La expirarea termenului mentionat in alin. (1) drepturile patrimoniale revin autorului.

(3) Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca isi pastreaza dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale.

Comentariu: Nu pare să fie un caz posibil, şi totuşi! Ţi se propune manuscrisul unui dicţionar. Autorul întăreşte oferta cu argumentul că este cercetător la un institut de specialitate. Nu a fost oare dicţionarul o sarcină de serviciu a autorului?


ART. 46

(1) Contractul de comanda a unei opere viitoare trebuie sa cuprinda atit termenul de predare, cit si termenul de acceptare a operei de catre utilizatori.

(2) Persoana care comanda opera are dreptul sa denunte contractul, daca opera nu indeplineste conditiile stabilite. In caz de denuntare a contractului, sumele incasate de autor ramin acestuia. Daca, in vederea crearii unei opere care a facut obiectul unui contract de comanda, s-au executat lucrari pregatitoare, autorul are dreptul la restituirea cheltuielilor efectuate.

Comentariu: Termenul de predare, eventual încă un termen suplimentar acordat autorului, sunt condiţii necesare pentru urmărirea contractului. Autorul întârzie, mai ales în cazul lucrărilor comandate, aşa că portiţa denunţării contractului pentru întârziere poate fi salvatoare când lucrarea nu corespunde. Îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor stabilite este foarte greu de demonstrat. Autorul a adus 200 de pagini, atâtea câte ai cerut, dar au ele conţinutul dorit?


ART. 47

(1) Autorul poate solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il exploateaza sau il exploateaza intr-o masura insuficienta si daca, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sint afectate considerabil.

(2) Autorul nu poate solicita desfiintarea contractului de cesiune, daca motivele de neexploatare sau de exploatare insuficienta se datoreaza propriei culpe, faptei unui tert, unui caz fortuit sau de forta majora.

(3) Desfiintarea contractului de cesiune, mentionata la alin. (1), nu poate fi solicitata inainte de expirarea a 2 ani de la data cesionarii dreptului patrimonial unei opere. In cazul operelor cedate pentru publicatiile cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar in cazul publicatiilor periodice, de un an.

Comentariu: Autorul poate orice. Chiar şi dacă nu are dreptate. Aşteaptă-te să se poarte peste capul tău o luptă între autor şi factorii de decizie ai editurii.


ART. 48

(1) Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera.

(2) Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera.

ART. 49

Titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea operei.

ART. 51

(1) Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la:

a) durata cesiunii;

b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii;

c) numarul maxim si minim al exemplarelor;

d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi;

e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;

f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj;

g) termenul de predare a originalului operei de catre autor;

h) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.

(2) Absenta oricareia dintre clauzele prevazute la lit. a), b) si d) da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului.

ART. 53

Editorul este obligat sa permita autorului sa aduca imbunatatiri sau alte modificari operei in cazul unei editii noi, cu conditia ca aceste imbunatatiri sau modificari sa nu mareasca esential costurile editorului si sa nu schimbe caracterul operei, daca in contract nu se prevede altfel.

ART. 54

Editorul va putea ceda contractul de editare numai cu consimtamintul autorului.

Comentariu:Vezi modelul de contract.


ART. 55

Editorul este obligat sa inapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de arta, ilustratiile si orice alte documente primite pentru publicare, daca nu s-a convenit altfel.

Comentariu: Bine este să se convină altfel, că originalul rămâne în posesia editurii. De asemenea, precizează atunci când primeşti un manuscris că autorul nu depune singurul exemplar al operei şi că manuscrisele nepublicate nu sunt înapoiate autorului. Aşa cum spunea Umberto Eco, „misiunea editorului este aceea de a pierde manuscrisele“, eveniment de care nu poţi scăpa!


ART. 56

(1) In lipsa unei conventii contrare, contractul de editare va inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite.

(2) Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevindute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare.

(3) Daca editorul nu publica opera in termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In acest caz, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract.

(4) Daca termenul pentru publicarea operei nu este prevazut in contract, editorul este obligat sa o publice in termen de cel mult un an de la data acceptarii acesteia.

(5) In cazul in care editorul intentioneaza sa distruga copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada, acesta este obligat sa le ofere mai intii autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vinzarea pentru distrugere.

Comentariu:Vezi modelul de contract.


ART. 123

(1) Titularul dreptului de autor si ai drepturilor conexe isi pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege in mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectiva.

(2) Dreptul de autor si drepturile conexe care, prin natura lor, corespund unui mod de exploatare a operelor sau a prestatiilor ce face impozibila autorizarea individuala, sint in mod deosebit susceptibile de a fi gestionate in colectiv. Fac parte din aceasta categorie in special drepturile prevazute la art. 13 lit. g), h), j), k) si l), art. 17, 18, 102, 107 si 109 din prezenta lege.

ART. 124

Organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe, denumite in cuprinsul legii organisme de gestiune colectiva, sint, in sensul prezentei legi, persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, in principal, colectarea si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata de catre titulari.

Comentariu:În cazul în care autorul este membru al unui organism de gestionare a drepturilor de autor, să fii sigur că plata ar trebui efectuată prin intermediul acestui organism. Autorii recurg, în general, la o practică imorală, solicită diverse ajutoare de la aceste organisme, dar impun editorului ca plata să se facă direct către autor, ocolind organismul de gestionare colectivă. Ia legătura cu acest organism pentru a evita conflicte stânjenitoare.

În cazul în care apar conflicte, autorii pot solicita să fie asistaţi de acest organism colectiv.


Legile care gestionează problema drepturilor de autor:

  • Legea 8 din 1996 – Legea dreptului de autor

  • HG 60 din 1997 – HG dreptului de autor

  • Legea 186 din 2003 – Legea privind promovarea culturii

  • Legea 345 din 2002 – Legea TVA

  • Legea 414 din 2002 – Legea impozitului pe profit

  • Legea 422 din 2001 – Legea monumentelor istorice

  • Legea 64 din 1991 – Legea brevetelor si inventiilor

  • Legea 86 din 1998 – Legea privind indicatiile geografice

  • Convenţia de la Berna

© cartea.info, 2005